JURNAL DE LUXEMBURG
Văd până jos. (Costel Zăgan)
joi, 3 martie 2022
Activ
Distribuit pentru: Public
Ioana Manolache
3 martie 2014
·
Melancolia este libertatea mea interioară. O formă personală de absolut.
Costel Zăgan
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Postare mai nouă
Postare mai veche
Pagina de pornire
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
LOCAȚII IMPOSIBILE
Abia mă zăresc: după nori. Costel Zăgan, Inventeme
(niciun titlu)
Scriu cât visez. Costel Zăgan
POETUL ALEARGĂ DUPĂ COPILĂRIE
Un poem reificat trezit de gânguritul unui copil un vers pentru un surâs o tânără mamă-n pielea goală lângă ultimul nou-născut al condiției...
LOCAȚII IMPOSIBILE
Abia mă zăresc: după nori. Costel Zăgan, Inventeme
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu